Chestii utile de stiut in bucatarie

Vad la teveu bucatari „de renume mondial” care fac prostii – cel putin in opinia mea de Stan Patitu’. Asa ca m-am gandit ca ce-ar fi sa zic eu aici ce si cum se face in bucatarie, si mai ales ce nu se face, din propria exprienta. Evident ca nu-mi vine tot in minte ce tre’ scris aici  deodata, asa ca probabil (in masura in care ma lasa lenea) o sa mai adaug cand si cand cate ceva.

Nu se baga cutitele in apa fiarta, si in nici un caz in foc, sau in chestii scoase fierbinti din cuptor. Se inmoaie otelul si  in timp cutitele nu mai tin ascutisul. Is unii care zic ca asta-i basm, da’de fapt e pe bune. Temperaturile la care se petrec modificari de faza in otel sunt unele dintre ele de sub 300 de grade Celsius, adica in Kelvin sub 600, ori daca bagam cutitul in apa fiarta il ducem pana la aproape 400 K, deci o temperatura relativ aproape de temperaturile de schimbare de faza. (Bineinteles, totul e relativ, ca temperaturile astea variaza in functie de compozitia otelului, da’  ideea e ca si incalzirea pana la 100 de grade Celsius e periculoasa pt. cutite.)

Nu se toaca vinetele cu metal. Se amarasc daca stau suficient de mult timp in contact cu metalul. La fel si ceapa: chiar daca o taiati cu cutitul, n-o lasati sa stea in vase de inox dupa ce e tocata. Inclusiv inoxul e suficient de reactiv incat daca ceapa sau vinetele sunt suficient de mult timp in contact cu el sa le amarasca.

Nu se sareaza carnea de la inceput cand se pune la fiert sau la prajit. Ramane mai frageda daca se pune sarea catre sfarsit. La inceput tre’ puse condimentele ale caror arome tre’ sa patrunda adanc in carne.

Nu se pun legumele la fiert o data cu carnea, daca mai vreti sa folositi si zeama. Din carne iese sangele, care se face spuma la suprafata lichidului. Abia dupa spumuiala se adauga legumele.

Nu se tin rosiile in frigider. Ce face rosiile bune si dulci e o substanta care se formeaza la cald si se descompune la rece. La fel si usturoiul: mai degraba seaca sau mucegaieste sau se strica in frigider decat afara.

Nu se umbla cu instrumente metalice in cratite teflonate, chiar daca-s de otel. Doar cu lemn, sau, cui nu-i face greata, plastic termorezistent.  „Teflonul” e un strat de plastic termorezistent in care-s prinse particule de teflon cam ca pestii in plasa (teflonul nu se lipeste de nimic, asa ca nu poate fi el de el aplicat pe suprafata vasului), si o paleta sau lingura metalica chiar daca nu de la prima utilizare pana la urma tot desprinde bucatele din stratul ala de teflon.

Nu se pune zahar (sau nu in exces) la pornit drojdia. Zaharul in exces omoara drojdia. Drojdia se porneste cu faina.  In aluaturi cu drojdie daca puneti sare multa obtineti acelasi efect: drojdia moare si aluatul nu creste (sau creste foarte greu si foarte lent).

Legumele pe cat posibil se spala inainte de a fi taiate sau curatate. Daca le speli dupa, se pierde o gramada din aroma si din ce-i bun in ele.

Anunțuri

Etichete: ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: